Azi am fost si eu la inscriere, asa ca am sa incerc niste impresii:

Poli m-a dezamagit. Hotii astia vor sa te descurajeze sa aplici la alte universitati, asa ca nu iti accepta decat diploma de bac IN ORIGINAL. Eu aveam la mine ‘jde mii de copii legalizate (legalizate, da? adica aprobate oficial, si deci, dpdv juridic, egale cu documentul original) si m-am chinuit cu tipii aia o juma de ora pana mi-au dat voie sa dau o declaratie cum ca -vezi Doamne- am sa duc originalul dupa ce sunt admis. Iar la final, secretara tot mi-a zis ironic: “Vezi, poate nu te inmatriculam.” ‘Ai nu zau? Si imi mai cereti si 5 lei pentru un dosar cu o foaie pe el, pe care tot eu o completez? Manciacas. Bine macar ca studentii voluntari au fost foarte de treaba si entuziasti. Si am nimerit cu un politehnist stelist la verificarea preinscrierii care isi petrecea timpul pe gsp.ro :D

ASEul, in schimb, m-a impresionat foarte placut. Oameni seriosi si civilizati, comportament ireprosabil din partea celor de acolo (o profa care se ocupa cu admiterea mi-a dat chiar cartea ei de vizita sa o contactez daca am intrebari), birocratie la fel de multa, dar mascata de preocuparea evidenta si fireasca a profilor si functionarilor pentru tine, posibilul student. Ce-i drept, n-a trebuit sa merg de la o cladire la alta cum avertiza Bogdan, dar chiar si asa, nu sunt departe (Moxa e la 10 minute de mers de Romana, ce naiba).

Pe scurt, astept cam sictirit examenele la Poli. Bafta tuturor si spor la inscrieri!

Si cateva imagini de la mine:

o săptămână până la admitere. mâine mă duc la Bucureşti să îmi depun dosarul. tocmai ce am terminat şi culegerea de economie – acum totul e în mâna sorţii. pot să spun foarte sincer că mi-e din ce în ce mai frică de examenul ce va să vină. cred că o să optez ceva gen Fabbv, Marketing, Management şi Comerţ. should be enough.

abia acum, când nu mai e  nimic de făcut, încep să realizez gravitatea acestui examen şi încep să regret tot timpul pierdut, toate golurile din pregătirea mea.  nimic nu mai mă mulţumeşte, citesc Patul lui Procust, dorm 3 ore pe noapte, beau prea multă cafea, fumez cât pot, îmi fac planuri inutile, visez cu ochii deschişi, mă rog. sunt trist deşi nu ar trebui să am niciun motiv pentru asta. nici să scriu nu mai pot. trec prin stări imposibil de transpus în cuvinte. alternez paranoia existenţială cu o detaşare prostească, cu un whatever absolut. Mi-am pierdut orice capacitate de autoanaliză… nu mai înţeleg nimic, nu fac decât să mă las dus de curent.

Restul aici

Două cuvinte caracterizează Politehnica (pentru mine) în momentul acesta: dezamăgire totală (clădiri vechi, rugină, săli mizere dotate prost și pe lângă astea, viitorii profesori…). See for yourself:

Rezultatele finale:

BAC

Un curaj absolut nebunesc, un nume necunoscut, o porecla simpla: IcSs

Mult succes! (venim să-ți facem galerie)

Bobotzzz.

Iata rezultatele clasei noastre:

Tabel BAC

Rezultatele liceului Carabella sortate dupa medie aici

Felicitari celor clasati pe prima pagina, iar celorlalti de la coada, multa bafta la contestatii… !

michael jacksonProbabil ca ati auzit deja vestea ca Michael Jackson nu mai e printre noi. O mare legenda ce a impresionat intreaga lume..nu stiu ce impresii aveti voi sau ce simtiti, dar mie imi pare foarte rau; e mare pacat ca nu a mai apucat sa sustina cocertele programate. Trecuse ceva vreme de cand nu mai aparuse pe scena si cred ca multi erau nereabdatori sa-l revada. Adevarul e ca un show Michael Jackson era fabulos..cred ca in privinta asta suntem cu totii de acord ca este unic.

E drept ca a fost o vedeta despre care s-au spus multe lucruri neplacute, dar pana la urma a fost si el un om ca si noi, toti gresim asa ca de ce l-am judeca noi pe el; trebuie apreciat ca artist, trebuie sa criticam arta si nu artistul..:P..in fine vorbim mai pe larg dupa bac..acum am treaba:D.

Dar nu pot sa ma abtin si sa nu spun ceva si despre piesa Heal the world, o piesa exceptionala care dupa parerea mea nu are cum sa te lase indiferent..:D..si de asemenea cry care impartaseste o idee nobila, un mesaj „romantic”, in sensul ca ilustreaza ideea solidaritatii dintre oameni (un ideal al umanitatii)..in general a avut versuri care au vorbit pentru el, versuri care preluau gandurile sale referitoare la noi, la oameni, la existenta noastra…De fapt sunt foarte multe piese extraordinare pentru ca Michael Jackson a fost un fenomen, un fenomen ca si Elvis Presley; a fost un fel de ironie a sortii pentru ca ambii au sfarsit prea devreme, inainte ca publicul sa fie „satul” de frumos, „satul” de inedit, „satul” de arta..Sunt multe de spus despre artisti in general si nu pot sa nu ma revolt, chiar si pentru o clipa, gandindu-ma la situatia actuala din Romania, la piata muzicala din Romania, care a devenit o industrie comerciala in care vanzatorii din spatele tejghelei se cred artisti, chiar si cei care au talent in muzica pentru ca nici aceia nu se ocupa decat de imagine, decat sa dea bine pe sticla, ce rost are sa se complice cu versuri care au ce sa transmita, cu o muzica de calitate care sa impresioneze, sa te faca sa reflectezi, sa gandesti..Pacat ca pana si ultimile noaste valori, fie ele si internationale se pierd incetul cu incetul..probabil ca peste ani o sa ne mandrim cu aceeasi oameni, aceleasi versuri, aceleasi ganduri marete pe care le-au avut, si care ne-au fost impartasite de adevaratii artisti…

Iata ce sfaturi ne dă:

„Ce spun eu?

Primii 5 ani sunt de libertate. Munceşti pe unde apuci, sari din job în job, experimentezi diverse medii, încerci să realizezi ce ţi-ar place să faci. Fugi de răspundere, îţi dai demisia ca să pleci la mare, încerci să acumulezi cât mai multă experienţă şi să furi meserie de la cât mai mulţi, colinzi prin cluburi până dimineaţa într-o zi de muncă…tot tacâmul. Primii ani sunt o continuare a facultăţii sau a liceului şi uneori se intersectează.

Următorii 5 sunt de acomodare. Te-ai decis ce vrei să faci, îţi cauţi un job în domeniu, încerci să îţi faci un nume şi, în ultimii 2 din cei 5, începi să te gândeşti la o carieră sau o afacere proprie. Îţi calculezi cu mai multa grijă mutările de la un job la altul şi începi să fii productiv şi interesat de mediul în care lucrezi.

După 30 de ani. The only way is up. Promovare, salariu mai mare, beneficii, maşină de firmă, casă, credite, copii. Asta nu presupune neapărat pierderea inocenţei sau renunţarea la nebunii, ci doar o aşezare a lucrurilor şi o maturizare. După 30 se presupune că ai destui bani pentru a face ce vrei.

Sunt etape.

Cel care până la 30 de ani a frecat-o aiurea şi nu ştie să facă nimic îşi va găsi mai greu de muncă dacă nu are sânii mari. Şi e foarte nasol să o iei de la zero la 30 de ani, angajându-te ca junior alături de tineri de 20 de ani. E demoralizator. E şi mai trist să vezi că ai colegi care au ajuns şefi de proiect sau de departament, deşi v-aţi angajat amândoi în acelaşi loc şi în acelaşi timp. Şi asta pentru că nu ai înţeles că la 28 nu te mai poţi comporta ca la 20.”

restul aici

iata unde puteti vedea rezultatele de la BAC (cu o mica intarziere): http://www.ebacalaureat.ro/rezultate/DB/2009/1

bac Ieri întrebam printre colegii mei care au luat 10 (la ambele probe orale), cum se vede BACul de acolo de sus. Am primit un răspuns inteligent: „e na..abia am urcat 2 trepte”. Astazi mi-am dat seama că așa este, însă mai mult, sunt poate cele mai mici trepte posibile (deci da, pentru cei care n-au înțeles, am luat 10 la ambele probe 😛 ) și nu știu dacă aș fi putut găsi scuză pentru un eventual eșec (adică neîndeplinirea obiectivului de a lua 10 la aceste probe). Mai departe, vom trăi și vom vedea.

Acum să mă laud și eu un pic povestesc ce și cum la aceste probe trecute cu brio:

La Română, marți, am tras primul bilet din stânga (și se pare că a fost norocos) reieșind la lumina neoanelor biletul numărul 11 (ooa, un aer de mister mă cuprinse), un text la prima vedere scris de Miron Costin. Am avut câteva greutăți în a înțelege textul, pentru că era plin de arhaisme și de cuvinte scrise cât se poate de greșit, însă un fapt care la subiectul 2 m-a ajutat foarte mult. Cât despre subiectul 3, am avut timp peste nevoie, pentru a interpreta corect o afirmație de-ale autorului.

La Engleză am fost mai calm și mai relaxat (pentru că sunt foarte încrezător în cunoștințele mele de limbă engleză), însă am ales să-mi pastrez obiceiul de la Română și să trag tot primul subiect (de data aceasta cel de dedesubt). Norocul a fost cu mine și de data aceasta pentru că am scos biletul 5. Un text despre o fata (de naționalitate spaniolă) care a suferit 7 ani de bulimie și care a ales să scrie și o carte despre aventura din care scăpase cu bine, dar șocată pe viață. Primele subiecte (cele de la A) nu mi-au pus probleme, pentru că n-am avut dificultăți în a înțelege textul. La subiectul B mi-am propus sa folosesc o serie de cuvinte mai greu întâlnite în vocabularul vorbitorilor de limbă engleză mediocri. Și ei bine, acest lucru n-a scăpat necomentat de una dintre examinatoare (citez) „ai auzit mă ce-a zis băiatul ăsta? OVERREACT ?!”, fapt pentru care am zâmbit inteligent și am primit confirmarea ca sunt bun 😛 („engleza ta e foarte bună”, am încheiat citatul).

Dacă ar fi să dau un sfat, este foarte bine să nu ai emoții (chiar dacă nu ești sigur pe cunoștințele tale) și să te destinzi. O mică glumă (chiar în rezolvare) nu strică, însă cu grijă să nu supere (eu am avut câteva la ambele probe și de fiecare data am reușit să zmulg zâmbete, nu numai de la examinatori, cât și din sală).

Cam atât despre BAC până acum.

Later edit: am aflat că numerele mele norocoase în perioada asta sunt 2 și 7, așa că dacă facem niște mici calcule 7-2=5 (numărul biletului de engleză) si (7*7-7*2-2)/3=11 (numărul biletului la română). Ambele au fost cu noroc, așa că Ada ai dreptate, astrele întotdeauna spun adevarul 🙂 (inclusiv 3-ul ăla mic de-acolo 😉 )